Postare · DSEC și autonomie
HUMAN–AI AUGMENTATION #006
DSEC: CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND UN ARHITECT IT TRATEAZĂ COLABORAREA CU AI CA PE UN SISTEM CARE TREBUIE PROIECTAT?
Marian Pandilică
DSEC nu s-a născut într-un laborator și nici din dorința de a inventa încă un framework pentru AI. A apărut firesc din felul în care am început să lucrez cu Inteligența Artificială.
După o carieră profesională de peste 26 de ani ca trainer, consultant și arhitect IT, iar ulterior în cybersecurity și AI cybersecurity, mi-am dat seama că aduceam în relația cu AI aceleași reflexe profesionale pe care le folosesc atunci când proiectez sisteme complexe.
Un arhitect nu întreabă doar dacă sistemul funcționează. Vrea să știe ce se întâmplă când greșește, pe ce presupuneri se bazează, unde sunt vulnerabilitățile și, mai ales, cine păstrează controlul.
Am început să pun aceleași întrebări în colaborarea mea cu AI. După sute de ore de lucru am observat ceva și mai interesant: problema nu mai era doar cât de bun era răspunsul AI, ci cum ajungeam împreună la acel răspuns.
Așa s-a născut DSEC — Decision Support & Epistemic Control. Scopul lui nu este ca AI să gândească în locul meu. Dimpotrivă. Construiesc un proces disciplinat de colaborare în care faptele, ipotezele și interpretările rămân distincte, incertitudinea este vizibilă, alternativele sunt explorate, iar concluziile pot fi contestate. Omul păstrează decizia finală.
Am dezvoltat DSEC prin sute de iterații și peste 1.000 de ore de lucru direct cu AI, aplicând protocoalele rezultate în proiecte și domenii foarte diferite. Rezultatele au depășit așteptările mele inițiale. Asta nu înseamnă că DSEC este validat științific. Următoarea etapă înseamnă benchmark-uri, comparații controlate, analiza erorilor, reproductibilitate și criterii de falsificare.
Dar în aceste peste 1.000 de ore s-a întâmplat ceva la care nu mă gândisem când am început. Nu mai construiam doar prompturi. În timp, am construit progresiv în jurul colaborării cu AI un context format din terminologia mea, proiectele mele, reguli de analiză și modul în care îi cer AI-ului să-mi conteste concluziile.
A început să apară ceea ce numesc AI Cognitive Personality: nu o copie a personalității mele și nici un AI care devine „eu”, ci un mediu cognitiv configurat progresiv prin interacțiunea dintre experiența mea și capacitățile AI.
De aici apare o altă idee pe care vreau să o cercetez: AI Cognitive Twin. Dacă putem păstra și transfera metodele, contextul, regulile și memoria relevantă a acestei colaborări, putem construi o extensie cognitivă digitală care evoluează alături de om fără să-i înlocuiască identitatea și judecata?
Nu am încă răspunsul. Dar cred că întrebarea poate fi mai importantă decât construirea unui AI care să gândească în locul nostru.
Principiul meu rămâne: „Externalizăm povara cognitivă, nu autoritatea cognitivă.”
AI nu trebuie să gândească în locul nostru. Trebuie să ne ajute să gândim mai bine.
#HumanAIAugmentation #DSEC #AICognitivePersonality

Publicat inițial pe LinkedIn. Formulările despre proiecte, cursuri și lansări reflectă contextul postării.
Profilul autorului pe LinkedIn ↗